Ce este putred in dezvoltarea Holzindustrie Schweighofer

Джерело:
www.forestry.ro
Погляди:
7635
  • text size

Acum 2 saptamani am facut o analiza sumara,  bazata  pe cifrele oficiale  Eurostat  a productiei  de cherestea  de rasinoase in Romania,  si a importurilor  si exporturilor de bustean de rasinoase din Romania, dar nu am tras concluziile.

Cifrele  sunt  simple:

-productia de cherestea de rasinoase   in Romania-  3,6 milioane mc in 2013, estimata   tot la 3,6 milioane mc   si in 2014.

-exporturile de bustean de rasinoase-  in principal  catre China, ceva catre Austria si Turcia- 400 000 mc

-importurile de bustean  de rasinoase, practic exclusiv din Ucraina- tot 400 000 mc.

-  conform  propriilor comunicari, Holzindustrie  Schweighofer a preucrat  2,9 milioane mc bustean rasinoase in 2013.

-din raportari statistice anterioare, volumul de rasinoase  pe picior  exploatat in Romania  a fost in 2013 de 7 milioane mc.

 

Acestea sunt cifrele  prezentate, in sinteza. Exporturile  de bustean de rasinoase sunt practic egale cu importurile, deci putem simplifica ecuatia  si concluziona  ca in Romania  din 7 milioane mc masa lemnoasa pe picior  rezulta 3,6 milioane  mc cherestea  rasinoase. De remarcat  ca Schweighofer singur prelucreaza  2,9 milioane mc  bustean  si este cunoscut ca randamentul mediu de transformare  bustean/cherestea  al Holzindustrie Schweighofer este in medie  52-54%, pentru mai mult de jumatate din busteanul de pe piata.  Considerand pentru restul industriei  un randament  de 66 -68 % ( productie  cherestea pentru intern  si tarile arabe, de calitate mai slaba), media randamentului pe industrie  nu poate trece de   60 %.  Ca sa fie produsa 3,6 milioane mc cherestea  cu randament de 60%, este nevoie de minim 6 milioane mc bustean.  Considerand ca dintr-o partida de lemn pe picior , medie nationala  produse principale  si secundare, se obtine un procent  de 65 % bustean/lemn pe picior, ca sa obtinem 6 milioane mc bustean rasinoase, avem nevoie de minim 9 milioane mc lemn pe picior.  Sa nu uitam ca bustean  de rasinoase este folosit  si in productia de OSB (Kronospan, Egger), la nivel de cateva sute de mii  de metri  cubi bustean.  Oricum am socoti, minim  2 milioane mc lemn pe picior  rasinoase sunt exploatati in plus fata de APV-urile inregistrate oficial , adica un plus de 30 %  fata de volumul inregistrat oficial.  Cred  ca este o estimare moderata.  Anul trecut, pentru prima  data, ministerul a comunicat ca in urma controalelor a fost constatat  prin acte de control un volum taiat ilegal de peste 900 000 mc masa lemnoasa.  Volum constatat.

De aici  incep nedumeririle mele.

Intr-un interviu pentru Ziarul Financiar, dl Gerard  Schweighofer  spunea ca  grupul industrial care ii poarta numele cumpara legal masa lemnoasa, cu documente de  provenienta  si este treaba statutului roman si a Romsilva sa controleze modul in care se taie masa lemnoasa in padurile Romaniei.  Are dreptate. 

Agentia de Protectia Mediului Covasna a emis acord de mediu  pentru  noua capacitate de la Reci  a Holzindustrie Schweighofer - procedura simplificata  fara analiza  de impact de mediu- motivand ca acolo  se construieste o fabrica de productie a cherestelei  si nu este nevoie de o analiza privind resursele de masa lemnoasa  pe care se bazeaza investitia.  Au si ei dreptate.

Romsilva vinde lemnul  la licitatie, iar preturile medii pe picior  la rasinoase , produse principale, au ajuns la 200-220  lei/mc, chiar 250 lei la unele  directii (Neamt).  Romsilva spune ca nu este  problema lor daca agentii economici  platesc astfel  de preturi pe picior, cu toate ca este evident ca astfel de preturi nu pot fi platite decat  daca exista si surse de lemn taiat ilegal, ieftin, care sa duca media la valorile pentru bustean pe care le regasim in piata.   Dar au si ei dreptate. Nu este problema lor.

Industria  mobilei  spune ca preturile resursei  de masa lemnoasa  in Romania au ajuns   prea  mari si nu au  acces la resursa. Cumparatorii mari, cum este IKEA, au delocalizat in alte tari  productia de mobila de rasinoase iar la pretul la care a ajuns fagul exista  riscul sa delocalizeze si productia bazata   pe fag (300  milioane cifra de afaceri  a furnizorilor, peste 10 000 locuri de munca). Are  dreptate si industria mobilei.

Guvernul acorda in Romania, prin schema de certificate verzi, o sustinere  considerata de toti analistii excesiva pentru producerea de energie din surse regenerabile.  Sustinerea pentru  cogenerarea pe baza de biomasa este de 2 certificate  verzi, nu tot atat de avantajoasa   ca si   pentru energia eoliana  sau solara, dar suficienta pentru  a sustine un boom  investitional si in acest domeniu  (vezi  numai la Suceava investitiile Adrems si  Egger, fiecare necesita sute de mii de mc de biomasa).  Firmele care investesc in acest domeniu au si ele dreptate.

Proprietarii de paduri  spun ca domeniul  este subfinantat  si supraimpozitat,  veniturile din administrarea  legala a  padurilor  sunt aproape de zero,  ceea ce conduce la  supraexploatare si  taieri ilegale .  Au si ei dreptate.

Datele Inventarului Forestier National  arata  ca volumul de masa lemnoasa  pe picior a cresut de la 1,45  miliarde metri  cubi la aproape 1,7 miliarde metri cubi in ultimii 30 de ani.  Per total, avem o acumulare de masa lemnoasa.  Nu se poate nega.

Padurile  Romaniei  sunt supraexploatate si subexploatate in acelasi timp.  Dezechilibrele  acumulate in acest sector  sunt explozive. In plus, avem un ministru  care propune solutii  false  sustinand in mod evident un anumit grup de interese, bulversand si mai mult  fragilul echilibru din industria lemnului.

Solutia nu este ca marii procesatori sa impuna vanzarea masei lemnoase in forma fasonata. Nici ca industria mobilei  sa obtina un tratament preferential  la licitatiile de masa lemnoasa. Nici ca transportatorii  sa nu mai circule noaptea. Nici ca Romsilva sa isi  sustina ineficienta prin cresteri  continue de preturi, fara sa investeasca nimic in paduri (accesibilizare  si lucrari). Nici ca proprietarii de paduri  sa ”umfle”  amenajamentele  si sa exploateze 70% produse accidentale.   Si in nici un caz  ca fiecare  grup de interese  in parte  sa negocieze cu politicul  un tratament preferential, in dauna altor grupuri de interese, pentru ca asta nu duce decat la blocajul reciproc al tuturor initiativelor, triumful demagogiei (d-na ministru  Lucia   Varga)  si la mentinerea starii de fapt.

Noul Cod Silvic  si noul PNDR sunt inca o sansa istorica de schimbare  in sector pe care suntem pe cale sa o ratam.  Pentru  a fi credibili cand solicitam fonduri prin PNDR, trebuiesc solutii si angajament pentru stoparea taierilor ilegale. 

Poate nu este inca prea tarziu  ca intreg sectorul-proprietari de paduri, administratie silvica, industria lemnului  -  sa caute solutii  si sa le sustinem impreuna.  Daca nu reusim acum, 7 ani de zile sectorul nu va avea finantare si nu va reusi  o tranzitie de la taieri ilegale la dezvoltare durabila .  Criza resurselor si preturile din piata  ne arata  dezechilibrele din sector. Nimeni  nu este in siguranta pe o corabie care se scufunda. Nici macar  Holzindustrie  Schweighofer.

Залишити коментар
Показані 1 коментарів:

DARi0
DARi0

Cam fortare titlul, sper sa nu ajungeti ca Media Pro cu asemenea "strategii de captare a atentiei"... Mai ales ca aveti inca alte 2 stiri publicate cu ei prin care se confirma expansiunea si dezvoltarea continua, atat in Romania cat si in Ucraina.

Legat de articol, atata timp cat nu va exista o unitate in domeniu prin care sa se opreasca toti agentii economici timp de 1-3 luni, sa "simta" guvernul, sa iasa angajatii in strada si ei sa puna presiune pe ei, nu se va schimba nimic. Veti spune ca majoritatea traiesc de pe o luna pe alta, ca au credite de platit, ca nu stiu ce... Mentalitatea deficitara este cea care le permite conducatorilor sa ne sugrume, incet dar sigur.