Acum 2 saptamani am facut o analiza sumara, bazata pe cifrele oficiale Eurostat a productiei de cherestea de rasinoase in Romania, si a importurilor si exporturilor de bustean de rasinoase din Romania, dar nu am tras concluziile.
Cifrele sunt simple:
-productia de cherestea de rasinoase in Romania- 3,6 milioane mc in 2013, estimata tot la 3,6 milioane mc si in 2014.
-exporturile de bustean de rasinoase- in principal catre China, ceva catre Austria si Turcia- 400 000 mc
-importurile de bustean de rasinoase, practic exclusiv din Ucraina- tot 400 000 mc.
- conform propriilor comunicari, Holzindustrie Schweighofer a preucrat 2,9 milioane mc bustean rasinoase in 2013.
-din raportari statistice anterioare, volumul de rasinoase pe picior exploatat in Romania a fost in 2013 de 7 milioane mc.
Acestea sunt cifrele prezentate, in sinteza. Exporturile de bustean de rasinoase sunt practic egale cu importurile, deci putem simplifica ecuatia si concluziona ca in Romania din 7 milioane mc masa lemnoasa pe picior rezulta 3,6 milioane mc cherestea rasinoase. De remarcat ca Schweighofer singur prelucreaza 2,9 milioane mc bustean si este cunoscut ca randamentul mediu de transformare bustean/cherestea al Holzindustrie Schweighofer este in medie 52-54%, pentru mai mult de jumatate din busteanul de pe piata. Considerand pentru restul industriei un randament de 66 -68 % ( productie cherestea pentru intern si tarile arabe, de calitate mai slaba), media randamentului pe industrie nu poate trece de 60 %. Ca sa fie produsa 3,6 milioane mc cherestea cu randament de 60%, este nevoie de minim 6 milioane mc bustean. Considerand ca dintr-o partida de lemn pe picior , medie nationala produse principale si secundare, se obtine un procent de 65 % bustean/lemn pe picior, ca sa obtinem 6 milioane mc bustean rasinoase, avem nevoie de minim 9 milioane mc lemn pe picior. Sa nu uitam ca bustean de rasinoase este folosit si in productia de OSB (Kronospan, Egger), la nivel de cateva sute de mii de metri cubi bustean. Oricum am socoti, minim 2 milioane mc lemn pe picior rasinoase sunt exploatati in plus fata de APV-urile inregistrate oficial , adica un plus de 30 % fata de volumul inregistrat oficial. Cred ca este o estimare moderata. Anul trecut, pentru prima data, ministerul a comunicat ca in urma controalelor a fost constatat prin acte de control un volum taiat ilegal de peste 900 000 mc masa lemnoasa. Volum constatat.
De aici incep nedumeririle mele.
Intr-un interviu pentru Ziarul Financiar, dl Gerard Schweighofer spunea ca grupul industrial care ii poarta numele cumpara legal masa lemnoasa, cu documente de provenienta si este treaba statutului roman si a Romsilva sa controleze modul in care se taie masa lemnoasa in padurile Romaniei. Are dreptate.
Agentia de Protectia Mediului Covasna a emis acord de mediu pentru noua capacitate de la Reci a Holzindustrie Schweighofer - procedura simplificata fara analiza de impact de mediu- motivand ca acolo se construieste o fabrica de productie a cherestelei si nu este nevoie de o analiza privind resursele de masa lemnoasa pe care se bazeaza investitia. Au si ei dreptate.
Romsilva vinde lemnul la licitatie, iar preturile medii pe picior la rasinoase , produse principale, au ajuns la 200-220 lei/mc, chiar 250 lei la unele directii (Neamt). Romsilva spune ca nu este problema lor daca agentii economici platesc astfel de preturi pe picior, cu toate ca este evident ca astfel de preturi nu pot fi platite decat daca exista si surse de lemn taiat ilegal, ieftin, care sa duca media la valorile pentru bustean pe care le regasim in piata. Dar au si ei dreptate. Nu este problema lor.
Industria mobilei spune ca preturile resursei de masa lemnoasa in Romania au ajuns prea mari si nu au acces la resursa. Cumparatorii mari, cum este IKEA, au delocalizat in alte tari productia de mobila de rasinoase iar la pretul la care a ajuns fagul exista riscul sa delocalizeze si productia bazata pe fag (300 milioane cifra de afaceri a furnizorilor, peste 10 000 locuri de munca). Are dreptate si industria mobilei.
Guvernul acorda in Romania, prin schema de certificate verzi, o sustinere considerata de toti analistii excesiva pentru producerea de energie din surse regenerabile. Sustinerea pentru cogenerarea pe baza de biomasa este de 2 certificate verzi, nu tot atat de avantajoasa ca si pentru energia eoliana sau solara, dar suficienta pentru a sustine un boom investitional si in acest domeniu (vezi numai la Suceava investitiile Adrems si Egger, fiecare necesita sute de mii de mc de biomasa). Firmele care investesc in acest domeniu au si ele dreptate.
Proprietarii de paduri spun ca domeniul este subfinantat si supraimpozitat, veniturile din administrarea legala a padurilor sunt aproape de zero, ceea ce conduce la supraexploatare si taieri ilegale . Au si ei dreptate.
Datele Inventarului Forestier National arata ca volumul de masa lemnoasa pe picior a cresut de la 1,45 miliarde metri cubi la aproape 1,7 miliarde metri cubi in ultimii 30 de ani. Per total, avem o acumulare de masa lemnoasa. Nu se poate nega.
Padurile Romaniei sunt supraexploatate si subexploatate in acelasi timp. Dezechilibrele acumulate in acest sector sunt explozive. In plus, avem un ministru care propune solutii false sustinand in mod evident un anumit grup de interese, bulversand si mai mult fragilul echilibru din industria lemnului.
Solutia nu este ca marii procesatori sa impuna vanzarea masei lemnoase in forma fasonata. Nici ca industria mobilei sa obtina un tratament preferential la licitatiile de masa lemnoasa. Nici ca transportatorii sa nu mai circule noaptea. Nici ca Romsilva sa isi sustina ineficienta prin cresteri continue de preturi, fara sa investeasca nimic in paduri (accesibilizare si lucrari). Nici ca proprietarii de paduri sa ”umfle” amenajamentele si sa exploateze 70% produse accidentale. Si in nici un caz ca fiecare grup de interese in parte sa negocieze cu politicul un tratament preferential, in dauna altor grupuri de interese, pentru ca asta nu duce decat la blocajul reciproc al tuturor initiativelor, triumful demagogiei (d-na ministru Lucia Varga) si la mentinerea starii de fapt.
Noul Cod Silvic si noul PNDR sunt inca o sansa istorica de schimbare in sector pe care suntem pe cale sa o ratam. Pentru a fi credibili cand solicitam fonduri prin PNDR, trebuiesc solutii si angajament pentru stoparea taierilor ilegale.
Poate nu este inca prea tarziu ca intreg sectorul-proprietari de paduri, administratie silvica, industria lemnului - sa caute solutii si sa le sustinem impreuna. Daca nu reusim acum, 7 ani de zile sectorul nu va avea finantare si nu va reusi o tranzitie de la taieri ilegale la dezvoltare durabila . Criza resurselor si preturile din piata ne arata dezechilibrele din sector. Nimeni nu este in siguranta pe o corabie care se scufunda. Nici macar Holzindustrie Schweighofer.
Cam fortare titlul, sper sa nu ajungeti ca Media Pro cu asemenea "strategii de captare a atentiei"... Mai ales ca aveti inca alte 2 stiri publicate cu ei prin care se confirma expansiunea si dezvoltarea continua, atat in Romania cat si in Ucraina.
Legat de articol, atata timp cat nu va exista o unitate in domeniu prin care sa se opreasca toti agentii economici timp de 1-3 luni, sa "simta" guvernul, sa iasa angajatii in strada si ei sa puna presiune pe ei, nu se va schimba nimic. Veti spune ca majoritatea traiesc de pe o luna pe alta, ca au credite de platit, ca nu stiu ce... Mentalitatea deficitara este cea care le permite conducatorilor sa ne sugrume, incet dar sigur.